Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ATOTPUTERNIC, DEMOBILIZAT, OMNIPOTENT, VÂRTOS, TARE, PERCUTANT, FORTISSIMO, MUIAT, SILĂ, SĂRI, ȚINE ... Mai multe din DEX...

CU PUTERE - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CU PUTERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 607 pentru CU PUTERE.

Dimitrie Anghel - Puteri ascunse

... ți s-a părut totdeauna că pîlpîie în ea, poate să ardă mai viu decît un incendiu. Ochii cei mai deprinși să lupte cu puterea toropitoare a somnului nu pot să țină strajă cît pot ochii ei. Aceste nu sînt lucruri cetite în cărți, cum le fac ... cartier lăturalnic și umbros al Parisului, unde doi îndrăgostiți își făcuse cuibul pentru cîtăva vreme. Bărbatul plecase chemat de niște afaceri, și mama rămăsese singură cu fetița lor, un odor de copil născut din dragoste și din mîngîieri, o biată floare timpurie ce le înveselea primăvara dragostei. Fragilă ca un ram ... muscă imaginară, și marele și înghețatul somn al morții se apropia treptat. Afară, după zidul negru al umbrarelor, trenurile treceau zguduind casele, căruțele grele, încărcate cu legume, duruiau îndrumîndu-se spre Paris, negre și albe se rînduiau orele, neadormită sta însă șubreda ființă. Ea singură, sprijinul ei fiind departe, și ca ... marea putere a deznădejdei o ținea, instinctul acela ascuns ce-l au și fiarele cînd li-s puii în primejdie, sfînta și covîrșitoarea putere ...

 

Grigore Alexandrescu - Vulpoiul predicător

... Grigore Alexandrescu - Vulpoiul predicător Vulpoiul predicător de Grigore Alexandrescu Un vulpoi coprins de boală, La putere foarte prost, Însă învățat în școală, Logica știind de rost, Făcu plan ca să vorbească Și să predice-n pustii; Se silea să dovedească, C ... sînt nesățioși. Atunci cerbi, ciutele toate Ascultau întru mirare, Și în lacrimi cufundate Plecau de la adunare. Vulpea-și făcu mare nume; Un leu foarte cu credință, Domn p-acea parte de lume, Să o vază-avu dorință: Deci și ea cu bucurie La palat grăbi să vie, Unde ajungînd vorbește; Tonul ei înmărmurește P-ai pădurilor tirani: Cu putere ea descrie Slaba nevinovăție, Pradă acestor dușmani, Cufundată în durere, Cerînd la-nalta putere Asupră-le ajutor. Curtezanii în mirare Ascultau cu supărare, Căci așa vrea prințul lor, Care plin de bucurie La palat pofti să vie Vulpea în acel minut. „Ce-ai vorbit, îi zise ...

 

Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit

... sfârşit O biografie, în sfârșit de Paul Zarifopol G. Călinescu: Viața lui Mihai Eminescu De câțiva ani biografia e înnămolită în o situație delicată. Oamenilor cu spirit delicat, adică, ea li se arată în primejdie de a deveni o specie literară inferioară. Cu puterea deosebită pe care le-o dă momentul de față, romanul prost și melodrama felurit deghizată au tras biografia în jos, spre treapta și teapa ... tocmai pentru că sunt și ei tipuri adânc specializate, s-a înființat, ca o dinadins batjocură, camlota parodistică a biografiei romanțate, cu genialitatea ei de cafenea, cu fantezia din topor și toate celelalte simulacre de talent care constituie pe scribul de calitate joasă. 0 masă europeană căzută până la un nivel intelectual ... dar și speciala, aproape unica, înțelegere a superior cultivatului Maiorescu pentru gânditorul Eminescu. De Maiorescu singur, Eminescu nu avea nevoie să se apere cu ironic amabila formulă: Asta-i o teorie care-i greu de înțeles cu care s-a scuturat de antiliterarul și antifilozoficul Panu și de ceilalți. 0 întrupare de rare daruri: contemplativ și activ; nesupus, ...

 

Dimitrie Anghel - Ceasornicul bunicii

... E tăcere, nu văd nici o trăsură la scară, nici o siluetă de misit, nici o umbră de cerșetor. Și totuși, stînd afară, mă strecor, cu gîndul înlăuntru urc scările, trec ușurel prin ganguri și intru în odaia unde am copilărit. Cu puterea amintirii așez lucrurile la loc, covoarele vechi cu flori șterse, iconostasul în firida din părete, rînduiesc icoanele îmbrăcate în argint, aprind candela, apoi, făcîndu-mă copil, îngenunchi o clipă și, aducîndu-mi brațul ... negri și întreaga înfățișare îi e străină. Privind-o o clipă, îmi deslușesc multe lucruri ce dorm în mine. Pe fereastră se văd clopotnițele vechi cu cruci strîmbe ale bisericii Barnovschi, și un clopot a prins să răsune și să se tînguiască prelung. În fundul unui divan cu dungi verzi, între perne, o umbră a prins să ia trup, și masca unuia dintre portrete, cu aceleași trăsături, îmbătrînite însă, s-a c006Fborît parcă din ramă pe trupul acela de umbră și a prins să capete expresia ... și a dispărut fără a mai privi în urmă... Și pasul meu a sunat din nou în golul altor încăperi. Cu fantoma amintirii de mînă am mers, și o gospodărie veche a reînviat : un salon vast, ...

 

Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari

... au atîtea trebuinți       Ca cei mici de multe științi,   Au venituri, pot trăi       Fără d-a mai osteni,   Ș-ntr-aceste fumuri fac       Cu cei mici orice le plac.   Dau cu caleștile lor       Peste cei mici de-i omor.   Zioa umblă la plimbări,       Noaptea șed la desfătări   Șed la cărți, dau, păgubesc,       Pierd avutul părintesc.   Vin ... primejduiesc,       La cîte-i îndatoresc.   Cred țirmoniile lor,       Și-i supun la cîte vor.   Apoi dacă-și săvîrșesc       Acea treabă ce-o voiesc,   Nu că cu ei nu mai șăd,       Dar trece și nici nu-i văd.   Trec repede ș-îngîmfați,       S-arăt că sînt supărați,   Sau de șed, iar nu ... Și că cunoștința lor       Este scurtă pă picior.   Nici prieteșug păzesc,       Nici rudenia cinstesc.   Și cei mici de mii de ori       De le-ar sluji cu sudori,   Odată d-au șchiopătat,       Toate alte s-au uitat.   La ei nu e adevăr       Nici măcar cît vîrf de păr,   Socotind că sînt mai ... de le slujesc.   Toți se socotesc pă ei       Că sînt fii de dumnezei.   Ei nu sînt cunoscători       Faptei, buni răsplătitori.   Uită că e-ndatorat       Și cu ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Apa Bârsei

... flori Spune că se varsă fragedele zori. Domnul către ceruri-nalță rugăciune, Apoi dă semnalul, trompeta răsună. Lupta se începe, cetele tătare Pasă înainte, strigă cu turbare. Turcii le sprijină; turcii și tătari Se îndes, s-amestec... Sprinteni armăsari Nechează, spumează... Armele răsună; Tremură pământul... Muntele detună, Soarele pălește... Apele roșesc ... copilașul strânge. Ungurii rezistă furiei cei vii, Dar cum în suflarea negrei vijelii Arborii rezistă, câteva minute, Apoi își sfărâmă crăcile bătute, Astfel stau maghiarii cu-nfocatul dor, Cu puterea dalbă sufletelor lor. Dar-necați d-a noastră crâncenă putere, Iată că se pleacă, bărbăția piere. Dar atunci începe cruda măcelare. Furia scăpată, urlă cu turbare. Caii calcă în sânge până la copiți, Calcă și sfărâmă morții și răniți. Strigăte, trufașe, celui ce învinge, Se confund cu plânsul celui ce se stinge, Astfel cum bacanta, l-al plăcerii loc, Vine despletită și cu ochii-n foc, Și cu voluptate, și nesăturată, De plăceri sălbateci și de vin se-mbată. Secheli s-abate. Zilele-i se curmă, Patru mii de nobili în mormânt îl ...

 

Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu

... domn îl fericeau, Dar când fu despre beție, Despre dalba veselie, Iată, nene, că sosea Și la domn îngenunchea Radul din Calomfirești, Zmeul Țării Românești, Cu sluga lui, cu Nedea, Ce de mic îi tot dădea Ajutor bun de putere Și cuvânt de mângâiere: ,,Domnule, măria-ta! Fie cum oi cuvânta: Îți aduc ție-nchinare, Ca unui frate mai mare, Și-ți doresc mereu să ... i scula, Să vezi ce vis îi visa, Tătarii s-or depărta, Păgubaș ei m-or lăsa!" II Radu iute-ncăleca, După dușmani se lua Cu sluga lui, cu Nedea, Ce de mic îi tot dădea Ajutor bun de putere Și cuvânt de mângâiere. Gonea el, mereu gonea, Gonea, nu mai ostenea, Nebăut și nemâncat, De dor mare frământat. Când a fost a ... se ducea Și la cort se repezea, Pe mârzac îl reteza Și în lance că-l lua, Mort în câmp îl arunca, Apoi vesel purcedea Cu mă-sa și cu Nedea, Ce de mic îi tot dădea Ajutor bun de putere Și cuvânt de mângâiere! III Iată la mijloc de cale, La fântâna dintr-o vale, Iată bună-mpreunare Cu cinci voinicei călare, ...

 

Alexei Mateevici - Lupta cea de pe urmă

... Kolțov Traducere de Alexei Mateevici În zarea vieții-nnourată Strașnici trăsnete vuia, Prin mintea slabă, speriată, Frigul morții pătrundea. Nu m-am dat eu suferinței, Cu putere am tras lovire, În suflet am păstrat dorințe, În focul inimii — iubire. Ce-i pierzarea și viața? Sunt totuna pentru mine: De la vecnica ... mă-nspăimânta dar, soartă, Nu mă înbia la luptă, Căci credința nu mi-i moartă, Dar nădăjdea nu mi-i suptă. Am în suflet eu putere

 

Ion Heliade Rădulescu - Sânta cetate (Terța rima)

... Asudă, geme, suferă păcate, Iartă, le șterge; seamănă cuvântul: Când prunc orfan, plângând, mendicând viață, Când muribund ce n-are nici mormântul, Când june discolor cu moartea-n față, Fără mâine și azi, și fără lumină, Iarnă și vară,-n seară, dimineață; Ori ca om, ori sub forma sa divină, Tot ... orbii văd lumină vie, Ce paraliticii umple de vigoare Și lumii-aduce pace, bucurie. Fulger îi e fața, vocea tunătoare; Pe tron sovranul judecă pământul Cu dreptate, putere și splendoare; Lumină ș-adevăr îi e vestmântul. Tremură regii, stirpea păcătoasă; Cad porți d-aramă, rupt e jurământul! Verde se nalță valea lăcrimoasă; Apocaliptica ... vergini se dezvoaltă, Absorb viață,-amor la verbul-soare. Asta e cetatea ideală, naltă, Aci justiția este domnitoare, Aci frăția e realizată, Aci virtutea e putere, valoare Ș-orice nevoie este ușurată. Unul pentru toți, toți iar pentru unul: Liberă voie, soartă nivelată, Verul, frumosul, marele și bunul, Eternă pace, viața ... mult ei laborară; Gali, angli, italieni, poloni, germanii, Maghiari, români, de popoli milioane Jos au surpat și idoli, și tiranii, Au spulberat tiare și coroane; Cu ...

 

George Topîrceanu - Furtuna (Topîrceanu)

... copil de mână... Sună Porți izbite de furtună Și femeia face cruce: Fulgeră și tună. Dar a norilor năframă Se sfâșie... Biata mamă, Cu puterile scăzute, Vrea copilul să-și ajute Și cu glas pierdut îl cheamă: — Hai cu mama, iute! L-a luat acum în brațe. Ploaia o izbește-n față. Bolta parcă-i spartă-n două... Cu

 

Mihai Eminescu - Stai deasupră-mi (N. Lenau)

... Mihai Eminescu - Stai deasupră-mi (N. Lenau) Stai deasupră-mi de Mihai Eminescu N. Lenau Stai deasupră-mi, ochi de întuneric, Cu putere mă pătrunde-acu ­ Serioasă, blândă, visătoare, Neadâncit de dulce, noapte, tu! Cu

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CU PUTERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru CU PUTERE.

ATOTPUTERNIC

... ATOTPUTÉRNIC , - Ă , atotputernici , - ce ; adj . Cu putere

 

DEMOBILIZAT

... DEMOBILIZÁT , - Ă , demobilizați , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Lăsat la vatră . 2. Fig . Cu

 

OMNIPOTENT

... OMNIPOTÉNT , - Ă , omnipotenți , - te , adj . ( Livr . ) Cu putere

 

VÂRTOS

... VÂRTÓS , - OÁSĂ , vârtoși , - oase , adj . , adv . I. Adj . 1. Puternic , voinic , viguros , robust . 2. Tare , des , îndesat , solid , dur , dens , compact . II. Adv . 1. Cu putere , cu forță , cu tărie , zdravăn . 2. ( La comparativ ) Mai ales , mai cu seamă , mai mult , cu

 

TARE

... fi ușor pătruns , străbătut , desfăcut , despicat ; lipsit de moliciune , solid ; p . ext . trainic , durabil . 2. Care este lipsit de elasticitate , care nu se îndoaie ( decât cu greu ) , fără suplețe ; ( despre pânză sau obiecte de pânză ) scrobit , apretat . 3. ( Despre ființe sau părți ale corpului lor ) Care are forță sau rezistență fizică ... oameni și despre manifestările lor ) Care este în stare să reziste , să facă față încercărilor , cu voință fermă , energic , dârz , neclintit . 5. Care dispune de putere , de autoritate , care este stăpân pe o situație ; atotputernic . 6. ( Despre argumente ) Convingător , concludent ; clar , categoric . 7. ( Despre fenomene ale naturii ) Care se manifestă cu ... are o concentrație mare de alcool . 11. ( Despre culori ) Bătător la ochi ; viu , puternic , intens , aprins . II. Adv . 1. Foarte , mult , extrem , teribil , grozav . 2. Cu forță , cu intensitate , cu putere . 3. ( Pe lângă verbe ca " a vorbi " , " a spune " , " a cânta " etc . ) Cu glas articulat , pentru a fi auzit de cei din jur ; cu

 

PERCUTANT

... explodează la atingerea unui obstacol sau în urma unei percuții . 2. ( Min . ; în sintagma ) Perforator percutant = perforator mecanic al cărui sfredel acționează prin lovituri . 3. Cu o mare putere

 

FORTISSIMO

... FORTÍSSIMO adv . ( Indică modul de executare a unei bucăți muzicale ) Cu cea mai mare intensitate sau putere

 

MUIAT

... MUIÁT^2 , - Ă , muiați , - te , adj . 1. Introdus într - un lichid , umezit , îmbibat cu lichid . 2. Cu hainele îmbibate cu apă ; plouat , stropit , udat . 3. Fig . Stors de puteri , lipsit de energic , moleșit , vlăguit . 4. ( Despre țesături sau obiecte de îmbrăcăminte ) Întrețesut cu fir de aur ; p . ext . ( despre oameni ) îmbrăcat cu

 

SILĂ

... s . f . 1. Sentiment de dezgust , de scârbă , de neplăcere , de repulsie față de cineva sau de ceva ; aversiune . 2. Constrângere . Loc . adj . și adv . Cu ( de - a ) sila ori în ( sau de , cu ) silă = fără voie , în mod forțat . 3. ( Înv . ) Putere

 

SĂRI

... a porni ) . 5. A se ivi pe neașteptate ; a răsări . II. ( Despre lucruri ) 1. A se deplasa brusc și cu putere în sus , de obicei sub impulsul unor forțe din afară . 2. ( Cu determinări locale introduse prin prep . " din " sau " de la " ) . A - și schimba brusc poziția , a se desprinde brusc din locul în ...

 

ȚINE

... cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici ... A purta cuiva de grijă , a avea grijă de cineva , a îngriji pe cineva . 3. ( Pop . ) A fi căsătorit cu cineva . VII. 1. Intranz . A dura , a dăinui . 2. Tranz . ( Despre boli sau dureri trupești ) A nu mai slăbi ... a nu - i da pace . 3. Intranz . A se întinde , a se prelungi ( într - o direcție ) . VIII. Tranz . 1. ( Exprimă , împreună cu determinarea sa , o acțiune sau o stare indicată de determinare , cu valoarea stilistică a unui prezent de durată ) A face să dureze , să se manifeste . De bucurie ținu masa trei zile . 2 ... se sfătui , a delibera . A ține luptă ( sau război , bătălie , foc ) = a se lupta , a se război ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...